România se poziționează pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de inteligență artificială (AI) atât de către populație, cât și de către companii. Datele furnizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, arată că acest decalaj tehnologic este strâns legat de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază din țară. Conform studiului, România rămâne în urmă pe piața muncii, neputând concura cu ritmul de adoptare a noilor tehnologii observat în restul UE27.
În ceea ce privește utilizarea personală, în anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de AI generativă. Acest procent este cel mai mic din Uniunea Europeană și reprezintă puțin peste jumătate din media europeană de 32,7%. Situația este mult mai critică la locul de muncă, unde doar 5,2% dintre români au utilizat AI generativă în scop profesional. Această cifră este de aproape trei ori mai mică decât media UE27, care se situează la 15,4%.
Sectorul companiilor românești prezintă, de asemenea, cifre îngrijorătoare în comparație cu restul continentului. Doar 5,2% dintre firmele din România care au cel puțin 10 angajați utilizează tehnologii de inteligență artificială, în timp ce în UE27 acest procent este de 20,0%. Interesant este faptul că nivelul actual de utilizare din România este inferior celui de anul 2021, când companiile europene atingeau un prag de 7,7%. Distanța față de media europeană în acest segment s-a dublat între 2021 și 2025, crescând de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale.
Problema centrală este lipsa competențelor digitale de bază, unde România ocupă tot ultimul loc în UE. Doar 31,8% dintre români dețin aceste competențe, comparativ cu media europeană de 60,4%. Din cauza ritmului lent de dezvoltare, România ar putea atinge ținta europeană de 80% a populației cu competențe digitale abia peste 48 de ani, nu în 2030. Tinerii români sunt de asemenea afectați, fiind pe ultimul loc în UE la utilizarea AI generative, cu un procent de 44,1%, față de media de 63,8%.
Analiza arată că nivelul de dezvoltare economică nu explică în totalitate acest decalaj tehnologic. State precum Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia și Ungaria au un PIB pe cap de locuitor mai mic decât România, însă acestea stau mai bine la capitolul competențe digitale și utilizare AI. De exemplu, Grecia are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, în timp ce România are 78%, dar 44,1% dintre greci au folosit AI generativă, depășind media europeană. Acest lucru demonstrează că accesul la internet sau veniturile nu sunt singurele factori determinanți.
Evoluția digitalizării în România este esențială pentru competitivitatea economică pe termen lung. În contextul în care inteligența artificială modifică rapid structura locurilor de muncă, lipsa pregătirii digitale poate crea inegalități sociale majore. Fără investiții consistente în educație și în formarea continuă a adulților, câștigurile de productivitate generate de noile tehnologii riscă să ocolească o mare parte din forța de muncă locală, accentuând decalajul față de restul Europei.