România înregistrează o scădere a ratei fertilității, care a ajuns la 1,39 copii născuți-vii per femeie în anul 2024, față de 1,54 în 2023. Această evoluție reflectă o tendință de declin demografic marcată de diferențe semnificative între diversele județe din țară. În timp ce unele regiuni mențin valori ridicate, alte zone se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de nașteri, afectând echilibrul populației naționale.
La nivel național, polii de fertilitate sunt extrem de diferențiați, județele Suceava și Sălaj fiind cele mai active, cu valori de 1,81, respectiv 1,80 copii per femeie. Urmează Harghita, cu 1,64, Giurgiu, cu 1,57, Ialomița, cu 1,55 și Mureș, tot cu 1,55. În cel mai negativ scenariu, județul Ilfov deține minimul național, înregistrând o rată de doar 1,09 copii per femeie, fiind marcat de urbanizare masivă și presiune economică.
Alte zone cu rate scăzute de fertilitate includ Municipiul București, cu 1,21, și orașe cu centre economice și universitare puternice, precum Brăila (1,23), Cluj (1,24), Timiș (1,25) și Iași (1,27). Robert Santa, cercetător în cadrul Rethink, susține că problema nu este doar numărul de copii pe care îi au familiile deja formate, ci scăderea numărului de persoane care reușesc să formeze cupluri. El definește acest fenomen drept o criză a formării cuplurilor.
Explicațiile pentru variațiile județene includ structura pe vârste a populației și mediul de rezidență, fertilitatea fiind, în general, mai mare în mediul rural decât în cel urban. În Ilfov, deși mulți tineri s-au mutat în apropierea capitalei, acest lucru nu a generat imediat o rată ridicată a nașterilor. De asemenea, în nordul țării, prezența unor comunități neoprotestante importante poate influența creșterea valorilor de fertilitate observate în anumite zone.
Efectele acestui declin sunt grave pentru stabilitatea economică, fiind menționată nesustenabilitatea sistemelor de pensii ca o problemă majoră. Pe măsură ce generațiile tinere sunt înlocuite de grupuri de vârstnici mai numeroase, raportul dintre populația activă și cea vârstnică se va deteriora. Robert Santa avertizează că aceste schimbări vor necesita o adaptare a infrastructurii și a serviciilor publice, deoarece localitățile care pierd populație vor avea nevoi complet diferite de cele ale zonelor în expansiune.
Fenomenul de scădere a fertilității este unul global, afectând regiuni precum Asia de Est, America de Nord sau America de Sud, nu doar Europa. Indicatorul de fertilitate este un calcul sintetic care arată câți copii ar avea, în medie, o femeie pe parcursul vieții sale fertile, dacă ratele observate în acel an s-ar menține. În Uniunea Europeană, rata totală a fertilității a ajuns la 1,34 copii per femeie în 2024, un nivel minim de la începutul seriei statistice din 2001.