Comportamentul de consum al românilor suferă schimbări semnificative pe fondul creșterii costului vieții și a presiunii asupra bugetelor de familie. Un nou sondaj realizat la inițiativa tbi bank indică faptul că persoanele chestionate devin tot mai prudenți în gestionarea banilor, analizând mai atent fiecare achiziție și prioritizând cheltuielile. Această schimbare de atitudine este dictată de necesitatea de a adapta consumul la resursele financiare disponibile în gospodării.
Percepția asupra stabilității economice personale este una negativă pentru o parte majoră a populației. Conform datelor colectate, 47% dintre respondenți susțin că situația financiară a gospodăriei lor s-a înrăutățit față de perioada anului trecut. În același interval, 39% consideră că starea financiară a rămas neschimbată, în timp ce doar 14% dintre cei participanți la studiu declară că situația lor este mai bună decât în anul precedent.
Impactul acestor dificultăți se resimte și în planificarea cumpărăturilor pentru perioadele de reduceri mari, precum Black Friday. Aproape 63% dintre români intenționează să aloce sume mai mici pentru aceste evenimente de vânzări față de anul trecut. Mai mult, o parte semnificativă a consumatorilor, reprezentată de 34% dintre respondenți, intenționează să își reducă bugetul dedicat cumpărăturilor de Black Friday cu cel puțin jumătate.
O altă tendință importantă este utilizarea tot mai frecventă a plăților în rate, inclusiv pentru sume care nu sunt considerate tradițional ridicate. În timp ce 25% dintre participanți iau în calcul această opțiune pentru achiziții de peste 5.000 de lei, 21% o consideră pentru sume între 1.000 și 2.000 de lei. Interesant este faptul că aproximativ 16% dintre respondenți sunt dispuși să utilizeze plata în rate chiar și pentru cumpărături de sub 500 de lei.
Această dorință de flexibilitate financiară arată că nevoia de eșalonare a plăților nu este limitată doar la obiectele de valoare mare. Consumatorii par să acorde o atenție sporită impactului pe care fiecare cheltuială îl are asupra bugetului lunar, evaluând riguros valoarea reală a produselor. Datele reflectă pragurile de la care oamenii ar lua în calcul finanțarea, fără a indica neapărat volumul efectiv de contracte semnate.
Presiunea asupra bugetelor de familie apare într-un context economic în care indicatorii macroeconomici sunt monitorizați constant. De exemplu, raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III a indicat un deficit sub nivelul programat, deși investițiile au înregistrat o creștere de 48,6%. Aceste dinamici ale cheltuielilor publice și ale deficitului bugetar contribuie la cadrul general în care cetățenii își reevaluează capacitatea de consum.