Consumatorii din România au schimbat prioritățile în ceea ce privește tranziția energetică, punând accentul pe stabilitatea costurilor în detrimentul protecției mediului. Conform celei de-a opta ediții a Sondajului privind clima, publicat de Banca Europeană de Investiții (BEI), 79% dintre români consideră că prețurile mai mici sau mai stabile reprezintă principalul beneficiu așteptat. Această orientare contrastează cu rezultatul sondajului de acum patru ani, când încetinirea schimbărilor climatice era menționată cel mai frecvent ca prioritate în România.
Impactul creșterii costurilor la energie asupra bugetelor familiilor este extrem de sever, România având cea mai mare pondere din Uniunea Europeană în acest segment. Opt din zece români (80%) afirmă că prețurile la energie le-au redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. Din această categorie, 34% susțin că impactul a fost „mai mult decât semnificativ”, o cifră care depășește media europeană de 20%. Această presiune financiară a forțat mulți cetățeni să își modifice drastic stilul de viață.
Pentru a gestiona aceste cheltuieli, 55% dintre români au redus consumul de alimente sau cheltuielile pentru sănătate, înregistrând cea mai mare proporție din UE. De asemenea, 27% dintre respondenți au ales să reducă intensitatea încălzirii locuințelor pentru a economisi. O parte a populației a fost nevoită să ia măsuri drastice, 27% declarând că s-au îndatorat, au solicitat sprijin financiar sau au amânat plata facturilor la energie, un fenomen care depășește media europeană de 16%.
Modul de deplasare este influențat direct de prețurile la combustibili, cu 71% dintre români confirmând schimbări în utilizarea mașinii personale. Aproape jumătate dintre cetățeni (47%) au renunțat la vacanțe, ieșiri în weekend sau vizite la familie și prieteni din cauza costurilor energetice. În plus, 29% au redus deplasările pentru nevoi de bază, precum cumpărăturile sau programările medicale, iar 32% au optat pentru transportul public, mersul pe bicicletă sau carpooling.
În ceea ce privește soluțiile pentru tranziție, 79% dintre români doresc o abordare bazată pe energie cu emisii scăzute de carbon. Energia solară este preferată de 46% dintre respondenți, urmată de energia eoliană, menționată de 26%, și de gazele naturale, care alcătuiesc 24% din preferințe. Majoritatea cetățenilor (55%) susține construirea unei industrii europene competitive în tehnologii curate, chiar dacă acest proces ar dura mai mult, preferând astfel dezvoltarea capacităților interne în locul importului de echipamente.
Situația economică a consumatorilor este marcată de o vulnerabilitate ridicată în fața fluctuațiilor de preț, reflectând presiunea pe puterea de cumpărare. În contextul european, România se evidențiază prin impactul acut al costurilor energetice asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor. Această realitate alimentează cererea pentru o securitate a aprovizionării și pentru o producție internă de energie curată, care să asigure furnizarea unor resurse mai accesibile pentru familiile din țară.