Românii își doresc o tranziție energetică axată pe reducerea costurilor, creșterea autonomiei naționale și beneficii pentru climat, conform unui nou sondaj realizat de BEI în parteneriat cu Ipsos bva. Cercetarea evidențiază o schimbare de priorități față de anii precedenți, subliniind impactul economic major asupra populației. Pentru cetățenii din România, stabilitatea și scăderea prețurilor la energie reprezintă principalul beneficiu așteptat de la acest proces de transformare energetică.
Impactul creșterii costurilor la energie a fost resimțit de 80% dintre români, care afirmă că puterea de cumpărare a fost redusă semnificativ în ultimele 12 luni. Această cifră reprezintă cea mai mare pondere din întreaga Uniune Europeană. Totodată, 55% dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți să își reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate, o altă valoare care se situează la cel mai înalt nivel raportat în UE.
În ceea ce privește schimbările de comportament, 47% dintre români au renunțat la vacanțe sau la vizite la familie și prieteni din cauza prețurilor ridicate la energie. De asemenea, 71% dintre cetățeni susțin că majorarea prețurilor le-a schimbat modul de utilizare a mașinii personale. Printre aceștia, 32% au optat pentru transportul public, bicicleta sau utilizarea în comun a autoturismelor, în timp ce 19% conduc cu viteză mai mică pentru a economisi combustibil.
Tranziția energetică este considerată o urgență de către 76% dintre români, fiind susținută de o majoritate care dorește prețuri stabile (79%) și o dependență redusă de petrolul și gazul importat (75%). În ceea ce privește sursele de energie cu emisii reduse, 46% dintre participanți menționează energia solară, urmată de cea eoliană, cu 26%. Gazul natural este menționat de 24% dintre cei consultați, o pondere semnificativă în contextul european.
Pentru viitor, 55% dintre români preferă construirea unei industrii europene competitive în tehnologii curate, chiar dacă acest proces va dura mai mult. De asemenea, 54% dintre respondenți susțin că statele membre ar trebui să își pună resursele în comun pentru a finanța investițiile necesare. Această abordare de colaborare este susținută și de restul populației din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor colectate.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 23.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale UE, în perioada 3 – 25 august 2026. În România, participarea a fost reprezentativă prin chestionarea a 1.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani. Studiul paneuropeu oferă o imagine detaliată asupra modului în care criza energetică influențează consumul și prioritățile economice ale cetățenilor europeni.