Discuțiile privind nivelul salariului minim pe economie vor integra, pe lângă indicatorii economici și profitabilitatea companiilor, și analiza cheltuielilor necesare pentru un trai decent. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marți, în cadrul unei dezbateri organizate de Blocul Național Sindical, că acest criteriu este esențial pentru asigurarea unor condiții de viață adecvate pentru angajații din România. Oficialul a subliniat că obiectivele de salarizare trebuie să fie corelate cu realitatea costurilor de subzistență.
Florin Manole a menționat că nivelul de trai va fi luat în calcul și în procesul de transpunere a directivei europene privind lucrătorii de pe platformele digitale, incluzând persoanele din domeniul livrărilor sau al serviciilor de ride-sharing. Ministrul a argumentat că o companie nu poate fi considerată cu adevărat competitivă dacă angajații săi nu au posibilitatea de a avea un trai decent. El a comparat importanța acestui subiect cu lupta împotriva muncii la negru sau la gri și cu cooperarea dintre ANAF și ITM.
Referitor la impactul economic, ministrul a susținut că temerile privind pierderea locurilor de muncă în urma majorărilor salariale nu s-au confirmat în perioada 2018-prezent. Deși patronatele au argumentat anterior că creșterile sunt nesustenabile, Florin Manole a precizat că numărul contractelor de muncă și al angajaților a rămas stabil, în ciuda unor creșteri ale salariului minim care au depășit rata inflației. El a adăugat că dificultățile economice nu provin din costurile forței de muncă, ci din prețurile la energie.
În ceea ce privește calendarul implementării, programul de guvernare prevede un orizont de 12 luni pentru discuțiile privind creșterea salariului minim. Această abordare nu implică o modificare automată a salariului la 1 ianuarie 2027, ci servește drept punct de start pentru negocieri. Ministerul Muncii a început deja elaborarea unui raport privind indicatorii macroeconomici, document care va fi transmis partenerilor sociali pentru a fi discutat ulterior în cadrul comisiei de dialog social și în Consiliul Național Tripartit.
Dezbaterile actuale au loc în contextul lansării unui studiu realizat de Blocul Național Sindical privind adecvarea salariului minim în România. Conform datelor prezentate, unul din patru salariați continuă să încaseze un venit în jurul salariului minim, chiar și la doi ani de la transpunerea directivei europene. De asemenea, aproximativ 1,71 milioane de persoane, reprezentând o treime dintre angajații cu normă întreagă, au salarii care depășesc nivelul minim brut cu cel mult 5%.
Situația economică actuală este marcată de o perioadă de încetinire și de probleme bugetare, care au dus la aplicarea unor măsuri de austeritate începând cu a doua jumătate a anului 2025. Această politică de reducere a cheltuielilor nu a reușit, conform ministrului, să îmbunătățească situația socială sau bugetară a țării. În acest context, modernizarea instituțiilor precum ANAF sau Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă rămâne un punct critic pentru adaptarea la piața muncii.