Sănătatea forței de muncă reprezintă o miza esențială pentru competitivitatea economică a României, având o importanță similară cu numărul de persoane disponibile pe piața muncii, susține Cristian Chirigiu, Corporate Business Development Director MedLife. Într-un context în care numărul de oameni activi scade, capacitatea de a menține angajații sănătoși și productivi devine un factor decisiv pentru stabilitatea companiilor și a întregii economii naționale.
Datele furnizate de INS arată că în 2025 România avea aproximativ 7,69 milioane de persoane ocupate, însă rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani este de doar 69%. Această cifră este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, raportată la o medie europeană de 76,1% conform Eurostat. Din cauza acestui deficit demografic, pierderea prematură a angajaților cu experiență din motive medicale reprezintă o lovitură majoră pentru companii, care pierd expertiză, relații și investiții în dezvoltare.
Profilul de sănătate al țării, publicat de OCDE la sfârșitul lui 2025, indică faptul că România are cea mai mare rată a deceselor care ar putea fi evitate prin îngrijire medicală la timp din UE. Cele mai frecvente cauze sunt bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și hipertensiunea. În 2023, doar 1% din cheltuielile totale cu sănătatea s-au direcționat către prevenție, iar screeningul oncologic depinde în mare parte de inițiativa individuală a pacienților.
Pentru angajatori, bolile cronice netratate generează energie scăzută, dificultăți de concentrare și limitări funcționale la locul de muncă. Cristian Chirigiu avertizează că cel mai mare cost ascuns nu este diagnosticul în sine, ci lipsa tratamentului după descoperirea problemelor. O ieșire prematură din activitate a angajaților din grupa 55-64 de ani, unde rata de ocupare este de 53,4% față de 65,2% în UE, afectează direct continuitatea afacerilor.
Pe plan fiscal, instrumentul principal rămâne plafonul de 400 de euro pe an pentru abonamentele medicale și asigurările voluntare, ceea ce înseamnă aproximativ 33 de euro pe lună pentru angajații proprii. Se propune actualizarea acestui plafon pentru a include măsuri specifice de prevenție și sănătate mintală. O abordare similară în Germania permite angajatorilor să ofere până la 600 de euro pe an scutiți de impozit pentru activități de promovare a sănătății.
Evoluția demografică indică o îmbătrânire constantă a populației, ponderea persoanelor de peste 65 de ani urmând să ajungă la 31% în anul 2050. Această schimbare structurală impune o trecere de la gestionarea duratei totale a vieții la optimizarea perioadei de sănătate și autonomie, cunoscută sub termenul de healthspan. Companiile trebuie să investească în monitorizarea afecțiunilor cronice și programe de prevenție pentru a proteja capitalul uman disponibil.