Pensionarii care au activat în grupe de recalculare se confruntă cu situații neplăcute în urma recalculărilor efectuate în septembrie 2024. Deși sumele aflate în plată au fost păstrate, mulți dintre acești beneficiari au primit decizii cu pensii mai mici pe hârtie față de cele încasate anterior. Această situație înseamnă, de fapt, că acești pensionari nu vor beneficia de indexări pentru o perioadă lungă de timp.
Expertul în pensii Sorin Nemeș susține că noua lege a comis o eroare fundamentală de arhitectură legislativă, descriind schimbarea drept unui „abuz matematic”. Problema principală rezidă în modificarea modului în care punctele acumulate sunt transformate în bani. Noua formulă nu mai reflectă diferențele dintre persoanele care au lucrat în condiții normale și cele care au desfășurat activități cu riscuri și uzură fizică ridicată.
În sistemul anterior, reglementat de Legea 263/2010, calculul ținea cont de stagiul complet de cotizare aplicabil fiecărui pensionar. Pentru profesii precum minerul, siderurgistul sau mecanicul de locomotivă, stagiul putea fi de 15, 17, 20, 22 sau 25 de ani, în loc de 35. Un numitor mai mic în formula de calcul permitea obținerea unui punctaj mediu anual mai mare, compensând astfel faptul că aceste persoane nu puteau munci la fel de mulți ani.
Noua lege a eliminat noțiunea de punctaj mediu anual și a introdus Valoarea Punctului de Referință (VPR), fixată la 81 de lei. Sorin Nemeș explică faptul că acest număr provine din împărțirea valorii punctului de pensie din august 2024, de 2.032 lei, la un stagiu mediu fix de 25 de ani. Această asimilare forțată sub un singur numitor universal îi avantajează pe cei cu stagii mari, dar îi penalizează pe cei cu stagii mai mici de 25 de ani.
Pentru persoanele care au avut stagii de cotizare de 15 sau 20 de ani, utilizarea reperului de 25 are un efect negativ asupra cuantumului pensiei. Punctele lor sunt acum înmulțite cu un VPR penalizator, în loc să fie raportate la stagiul lor real și mai scurt. Deși legea protejează suma primită anterior, expertele avertizează că aceste pensii sunt practic înghețate și vor pierde putere de cumpărare din cauza inflației.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza unui număr de puncte de cotizare, care sunt ulterior convertite în sume monetare prin aplicarea unor formule de calcul specifice. În contextul economic actual, orice modificare a mecanismelor de indexare sau a modului de calcul al punctului de referință are un impact direct asupra stabilității veniturilor pentru milioane de cetățeni care depind de aceste plăți lunare.