Ministerul Muncii analizează trei scenarii distincte pentru stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2027. Prima variantă prevede aplicarea formulei din HG 35/202, care ar duce la un salariu de 4.593 de lei. Al doilea scenariu propune fixarea salariului la 50% din câștigul salarial mediu brut, ceea ce ar însemna 4.884 de lei. Ultimul scenariu presupune un nivel de 52% din media brută, ajungând la 5.079 de lei.
Decizia privind majorarea va afecta aproximativ 1,4 milioane de salariați care încasează salariul minim sau venituri similare. Deși legea impune actualizarea la începutul anului, nu s-a stabilit dacă modificarea va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027 sau în iulie. În acest context, BNS a propus o majorare de 4.652 de lei brut, ca măsură pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare în perioada în care salariul minim a rămas neschimbat.
Analistul economic Adrian Negrescu descrie această creștere ca pe un „măr otrăvit”, deoarece inflația poate anula câștigul de 200 de lei prin creșterea prețurilor. Totodată, Bogdan Glăvan critică propunerile de creștere, susținând că majorările distrug locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile. Din partea mediului de afaceri, IMM România solicită înghețarea salariului minim pentru 2027, argumentând că orice creștere trebuie însoțită de reduceri ale fiscalității muncii și măsuri de relansare.
Expertul Ștefan Guga susține că argumentele împotriva creșterii sunt infirmate empiric și că firmele care închid nu pot acoperi costuri de doar 200-300 de lei. El menționează că problema investițiilor nu este nivelul salarial, ci costurile la energie și dificultatea de a atrage capital. Economistul Andrei Mocearov adaugă că, de 20 de ani, de fiecare dată când s-a propus creșterea, s-a anunțat apocalipsa economică, însă aceasta nu s-a mai întâmplat.
Andrei Mocearov subliniază că firmele din România au o rată de economisire de 38%, dintre care 16% nu sunt reinvestite în economia reală. El explică faptul că majorarea salariului minim transferă bani de la firme, unde există profituri mari, către gospodării, unde rata de economisire este zero sau negativă. De asemenea, acesta precizează că multe firme mici mimează falimentul pentru a optimiza fiscal, iar închiderea lor reală este cauzată de scăderea puterii de cumpărare.
În prezent, salariul minim din România acoperă doar 48,7% din necesarul pentru un trai decent, o cifră mult sub nivelul din Polonia, unde acoperirea este de 180%. Datele Fundației Friedrich Ebert și Syndex arată că pentru o familie de referință, coșul minim de consum este de 11.668 lei. Această discrepanță între veniturile minime și costul vieții rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea socială și respectarea directivei UE 2022/2041.