România se pregătește pentru sezonul de iarnă 2026–2027 într-un context de creștere a costurilor la principalele surse de încălzire. Expertul în energie și climă Corina Murafa indică faptul că, în timp ce prețul gazelor este menținut sub control prin mecanisme statale, costurile cu electricitatea și lemnele de foc sunt în continuă ascensiune. Această situație pune presiune pe bugetul familiilor și pe stabilitatea economică generală a țării.
În ceea ce privește combustibilul solid, prețurile la lemne continuă să crească, afectând peste 40% din populația României care utilizează această sursă. În anumite regiuni, prețul a ajuns deja la 100 de euro pe metru cub. În paralel, sectorul electricității traversează o perioadă de scumpire, cu creșteri de aproximativ 10% în facturile de toamnă, estimate că ar putea ajunge la un nivel de 20–30% din cauza evoluțiilor de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU).
Pentru consumatorii de gaze, statul aplică un mecanism de control care plafonează prețul de vânzare al producătorilor, menținând o valoare de aproximativ 0,34 lei pe kilowatt-oră. Deși prețurile internaționale s-au triplat, protecția rămâne semnificativă, însă România rămâne dependentă de importuri pentru 10–15% din necesarul de gaze. Această componentă de import este supusă prețului liber de piață, ceea ce poate genera presiuni asupra costurilor finale pentru furnizori.
O problemă majoră este lipsa protecției pentru consumatorii industriali, indiferent de dimensiunea acestora. Creșterea costurilor la energie pentru companii, cum ar fi brutăriile, se va reflecta indirect în prețul produselor de consum, alimentând tendința inflaționistă. Corina Murafa subliniază că, dacă o brutărie plătește de trei ori mai mult pentru gaz, acest cost suplimentar va fi transferat consumatorului final prin prețul pâinii.
Strategia de extindere a rețelelor de distribuție a gazelor este criticată ca fiind un nonsens economic și climatic. În contextul în care Uniunea Europeană prioritizează reducerea dependenței de combustibili fosili, investițiile masive în infrastructura de gaz pot crește cererea și, implicit, prețul. Expertul recomandă în schimb o tranziție către electrificarea consumului, susținută de producția locală de energie curată, din surse regenerabile, și de dezvoltarea capacităților de stocare.
Situația energetică din România este marcată de o vulnerabilitate socială ridicată, fiind raportate dificultăți în aprovizionarea cu gaze și necesitatea de a asigura rezervele de siguranță. În București, problemele legate de furnizarea căldurii și a apei calde rămân un punct de atenție pentru autorități. Această instabilitate a serviciilor de utilități poate amplifica nemulțumirea față de clasa politică și de instituțiile democratice sau europene.