Reprezentanții celor cinci mari confederații sindicale s-au reunit luni cu premierul Luca Niculescu pentru a prezenta o listă de cerințe economice. Printre principalele solicitări formulate de sindicate se numără majorarea salariului minim brut la nivelul de 5.000 de lei. Această propunere vine într-un moment în care discuțiile privind bugetul de stat sunt intense, iar deciziile privind nivelul veniturilor cetățenilor vor fi luate abia după finalizarea bugetului pentru anul viitor.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, susține că această creștere a salariului minim nu este o decizie arbitrară. Conform acestuia, solicitarea este rezultatul unei directive UE care impune ca politicile privind salariul minim să fie aplicate în fiecare stat membru pe baza unui mecanism specific. Dumitru Costin a subliniat că România deține deja o lege în acest sens și are obligația de a o pune în aplicare pentru a respecta normele europene.
Pe un plan separat, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a solicitat Guvernului ca pensiile să fie indexate de la 1 ianuarie cu o proporție de peste 7 procente. O astfel de majorare ar însemna un impact financiar de aproape 10 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat. Pentru un pensionar care în prezent primește 2.000 de lei, această măsură ar însemna un spor de aproape 150 de lei lunar, în timp ce pentru cei cu o pensie de 4.000 de lei, sporul ar fi de aproape 300 de lei.
Liderii PNL au reacționat în privința acestor propuneri, menționând că susțin creșterea veniturilor românilor, dar numai dacă aceasta este sustenabilă financiar. Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că măsurile de controlare a cheltuielilor sunt necesare pentru a menține un deficit predictibil la finalul anului. Totodată, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a adăugat că trebuie văzut de unde se pot găsi acești bani, menționând ironic că ar fi nevoie de o comoară pentru a acoperi costurile.
Economiștii avertizează că statul nu poate promite noi cheltuieli fără a avea o strategie clară de acoperire a acestora, mai ales în contextul necesității de a reduce deficitul bugetar. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a subliniat că nu se poate acționa fără o planificare riguroasă, având în vedere nevoia de a păstra un spațiu de rezervă pentru eventuale crize. Guvernul va putea stabili ce măsuri își poate permite pentru anul 2027 doar după aprobarea bugetului.
În cadrul procesului de planificare bugetară, deciziile privind indexarea pensiilor și creșterea salariilor sunt strâns legate de capacitatea de finanțare a statului. România se confruntă cu necesitatea de a echilibra cererile de creștere a consumului prin salarii și pensii mai mari cu impunerea unor reguli de disciplină fiscală pentru reducerea deficitului bugetar.