Guvernul României a aprobat, vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară a anului, prin care sectorul sănătății va primi o suplimentare totală de 8,3 miliarde de lei. Acești fonduri sunt direcționați către Ministerul Sănătății, care va primi 1,2 miliarde de lei, și către Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS, care va beneficia de 7,1 miliarde de lei. Scopul acestor sume este acoperirea cheltuielilor de urgență, achiziția de medicamente, continuarea programelor de sănătate și susținerea investițiilor în infrastructura spitalicească.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, a explicat că deblocarea a 10% din fondurile necesare permite acoperirea cheltuielilor pentru luna noiembrie, dar presiunea financiară rămâne o problemă majoră. Ea a menționat că o nouă rectificare bugetară este așteptată în luna decembrie pentru a asigura continuitatea plăților. Vicepreședintele a subliniat că aceste rectificări care vin etapizat implică un efort suplimentar pentru CNAS și casele teritoriale, necesitând muncă suplimentară pentru finalizarea actelor adiționale.
Procesul administrativ de plăți este complicat deoarece creditele de angajament au fost diminuate anterior pentru a asigura plata serviciilor din lunile septembrie și octombrie. Din acest motiv, pentru 77 de mii de furnizori care utilizează platforma informatică, a fost necesară emiterea unor acte adiționale. Larisa Mezinu-Bălan a declarat că acest proces de gestionare a resurselor va trebui repetat și atunci când va veni rectificarea pentru luna decembrie, menționând dificultatea de a asigura testarea într-un sistem care este subfinanțat.
În ceea ce privește depistarea timpurie, Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că este un obiectiv major al CNAS, fiind esențial pentru orice tip de boală, inclusiv pentru bolile rare sau oncologie. Ea a precizat că, conform standardelor Uniunii, screeningul pentru populația sănătoasă nu ar trebui decontat din fondul contribuțiilor asiguraților, deoarece aceștia contribuie pentru protecție în caz de boală. Astfel, instituția urmărește modificarea normelor actuale pentru a se concentra pe pacienții care se află deja la risc.
Pentru a crește transparența, CNAS lansează o platformă informatică prin care vor putea fi analizate sumele cheltuite în cadrul celor 16 programe naționale de asigurări de sănătate gestionate de instituție. Larisa Mezinu-Bălan a menționat că sumele angajate pentru boli rare au o creștere vizibilă din 2021 până în vara anului 2026, însă anul acesta nu au intrat medicamente noi care să crească costurile comparativ cu anul precedent. Această lipsă de creștere comparativă a fost cauzată de faptul că România a fost într-o perioadă de interimat, fără un guvern cu drepturi depline.
Sectorul sănătății din România se confruntă cu provocări legate de accesul rapid la diagnostic, în special pentru bolile rare, unde lipsa de fonduri și de specialiști afectează pacienții. Deși rectificarea bugetară de 8,3 miliarde de lei aduce o ușurare, nevoia de finanțare pentru screening și tratamente rămâne un subiect critic în cadrul discuțiilor despre acoperirea universală a bolilor.