Un nou studiu privind alfabetizarea financiară, realizat de BCR împreună cu Asociația Brașov 2050, impact2050 și BrandBerry, evidențiază o discrepanță între accesul la informație și acțiunile concrete. Rezultatele arată că 7 din 10 adulți rezidați în marile orașe afirmă că pot găsi cu ușurință informații despre bani, însă 1 din 3 recunoaște că întâmpină dificultăți în a aplica aceste cunoștințe în viața de zi cu zi. Această barieră între teorie și practică rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea financiară a populației.
Programul de educație financiară Școala de Bani, lansat de BCR în 2016, a ajuns la aproximativ 1,2 milioane de oameni din întreaga țară. Pe parcursul celor zece ani de activitate, peste 3.000 de angajați ai băncii au participat ca profesori voluntari pentru a susține acest proiect gratuit. Datele colectate arată că educația financiară influențează comportamentul: 77,6% dintre cei care au urmat cursuri spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, în timp ce 39,4% au început să investească.
În ciuda progresului, 28,5% dintre participanții la programele de educație recunosc că le este în continuare dificil să aplice ceea ce au învățat. Teama de a lua decizii greșite, incertitudinea economică și lipsa încrederii în propriile alegeri sunt factori care apar constant în relația oamenilor cu banii. Cercetarea subliniază că participanții au simțit nevoia de apartenență, găsind motivație în faptul că alți oameni se confruntă cu aceleași dileme și întrebări financiare.
Studiul evidențiază câteva lecții esențiale, precum importanța regulilor simple, cum este metoda 50/30/20, utilizată pentru gestionarea veniturilor între nevoi, dorințe și economii. O altă observație importantă este că economisirea sumelor mici reprezintă o strategie reținută frecvent de cursanți. De asemenea, comunicarea în familie joacă un rol crucial; 51,5% dintre persoanele care au urmat cursuri discută cel puțin lunar despre investiții, un procent semnificativ mai mare decât la restul respondenților.
Înainte de a asume orice risc, este necesară înțelegerea relației dintre risc, randament și inflație. Mulți români manifestă temeri legate de fraude financiare, nesiguranța pensiei sau impactul inflației asupra economiilor. Discuțiile din focus-grupuri indică faptul că oamenii au nevoie de explicații pas cu pas, de simulări pentru situații dificile și de instrumente de protecție. Educația financiară trebuie să ofere continuitate pentru a transforma informația în obiceiuri durabile.
Situația din România reflectă un paradox între prudență și cunoștințe. Conform datelor Flash Eurobarometrului din 2023, România are cea mai mare pondere de 82% la comportamentele financiare declarate în UE, față de media de 65%. Totuși, la nivelul cunoștințelor financiare, doar 13% dintre români ating un nivel ridicat, într-o comparație cu 26% la nivelul Uniunii Europene, ceea ce indică necesitatea unor cursuri mai complexe.