O analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că România nu mai poate conta pe avantajul costurilor mici pentru dezvoltare. În perioada 2021-2024, majorarea costului muncii a avansat mai rapid decât productivitatea, ceea ce necesită o schimbare de paradigmă. Pentru următoarea etapă a convergenței economice, este imperativă orientarea către creșterea eficienței și a valorii adăugate, evitând dependența de salariile scăzute care s-au disipat semnificativ.
Datele colectate de CPAG evidențiază un decalaj major între companiile cu capital străin și cele autohtone. În 2024, filialele străine au reprezentat doar 3% din totalul întreprinderilor, dar au generat aproape 41% din valoarea adăugată și au ocupat 27% din locurile de muncă. Productivitatea acestor entități este de 1,9 ori mai mare decât cea a firmelor autohtone, deși costul muncii pe persoană ocupată este de 2,2 ori mai ridicat.
Analiza subliniază că majoritatea filialelor străine provin din Uniunea Europeană, reprezentând 2% din numărul total de firme. Acestea generează 29% din valoarea adăugată și dețin 19% din locurile de muncă din țară. Printre principalele țări de origine se numără Germania, Franța, Italia, Tările de Jos și Austria, care prin prezența lor asigură 22% din valoarea adăugată, având o productivitate de două ori mai mare decât companiile locale.
În industria prelucrătoare, unde companiile străine asigură aproximativ 51% din ocupare, diferențele de performanță sunt deosebit de mari. Aceste decalaje sunt cauzate în principal de nivelul redus al producției pe lucrător, indicând o nevoie urgentă de investiții în tehnologie și automatizare. Comparativ cu companiile străine din Germania sau Franța, firmele străine din România ating doar 35% din nivelul lor de productivitate, un prag inferior celor din Cehia sau Polonia.
Între 2021 și 2024, România a înregistrat cea mai mare creștere a costului muncii în raport cu valoarea adăugată dintre cele cinci economii studiate. În companiile autohtone, costul muncii a crescut cu 54%, în timp ce valoarea adăugată a avansat cu doar 39%. La companiile străine, creșterile au fost de 45% pentru costul muncii și 28% pentru valoarea adăugată, exprimate în termeni nominali în euro.
Evoluția economică a României se confruntă cu presiuni constante privind sustenabilitatea financiară. În contextul în care sindicaliștii solicită creșteri salariale, precum cererea pentru un salariu minim de 4.652 de lei de la 1 ianuarie 2027, capacitatea de a genera valoare adăugată devine critică. Fără o modernizare tehnologică și o creștere a productivității, sustenabilitatea creșterilor salariale rămâne sub semnul întrebării pentru economia națională.
Ella Kállai, Cofondator al Consilium Policy Advisors Group, susține că investițiile trebuie orientate către activități cu valoare adăugată mare, de la cercetare-dezvoltare la tehnologii avansate. Potrivit scenariilor calculate de CPAG, o creștere de 10% a productivității companiilor autohtone ar echivala cu aproximativ 9 miliarde de euro în valoare adăugată suplimentară. În același timp, atingerea a 90% din productivitatea companiilor străine din industria prelucrătoare a Cehiei, Ungariei și Poloniei ar genera 6,7 miliarde de euro.