O analiză recentă realizată de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia relevă un decalaj semnificativ între utilizarea și integrarea tehnologiei în mediul de afaceri din România. Studiul indică faptul că peste 60% din firmele care angajează cel puțin 10 persoane utilizează inteligența artificială într-o formă sau alta. Totuși, doar 13,5% dintre acestea folosesc această tehnologie în mod regulat, iar integrarea efectivă în procesele interne ale companiei este realizată de doar 3,3% dintre organizații.
Nivelul de accesibilitate a tehnologiei în cadrul echipelor este, de asemenea, limitat. În 56% dintre companiile care au adoptat inteligența artificială, tehnologia este utilizată de mai puțin de un sfert dintre angajați. În ceea ce privește pregătirea resurselor umane, doar 2 din 10 firme au implementat măsuri de formare pentru angajați, în timp ce 26% au stabilit reguli pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Doar 15% dintre decidenți consideră că această tehnologie reprezintă o componentă importantă a strategiei lor de business.
Digitalizarea deficitară reprezintă un obstacol major în adoptarea tehnologiilor avansate. Aproape jumătate din firmele analizate, respectiv 46%, nu utilizează niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate în cercetare. Există o corelație clară între nivelul de digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale: de la 33% la companiile fără instrumente digitale, aceasta crește până la 91% la firmele care dispun de trei sau mai multe instrumente. Interesant este că, la același nivel de digitalizare, mărimea firmei nu mai influențează semnificativ acest indicator.
Viitorul investițiilor în acest domeniu depinde în mare parte de accesul la capital extern. 3 din 10 firme românești intenționează să investească în inteligență artificială, însă 78% dintre acestea au nevoie de finanțare externă pentru a putea realiza acest demers. Interesul este mult mai mare la companiile deja digitalizate, unde 75% dintre cele cu cinci sau mai multe instrumente vor să investească, comparativ cu doar 6% dintre firmele care nu au nicio unealtă digitală. În schimb, 39% dintre companii nu au analizat tehnologia și nu o consideră relevantă.
Alexandru Dănescu, coautor al studiului, subliniază că problema principală nu este lipsa de interes, ci nivelul de digitalizare. Într-o organizație slab digitalizată, utilizarea inteligenței artificiale se limitează, cel mai probabil, la un chatbot folosit de un singur angajat. Din acest motiv, studiul recomandă ca finanțările publice să prioritizeze digitalizarea de bază, precum gestiunea electronică a documentelor, înainte de a susține integrarea complexă a inteligenței artificiale. Se propune, de asemenea, oferirea de diagnostice digitale gratuite pentru companiile care nu le caută activ.
Cercetarea a fost realizată prin 1.003 interviuri telefonice între 30 iunie și 28 iulie 2026, adresate managerilor și proprietarilor din firme cu peste 10 angajați. Rezultatele sunt ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național. Această analiză vine într-un context economic în care companiile trebuie să gestioneze costurile și investițiile într-un mediu de digitalizare variabil, unde tranziția de la instrumente de bază la tehnologii avansate rămâne o provocare majoră pentru productivitatea generală.