Premierul României, Luca Niculescu, a descris pasiunea sa profundă pentru lectură, o activitate care îl însoțește încă de la vârsta de 5 ani. Această afinitate pentru cărți a fost marcată de ritmuri de citit intense, ajungând chiar să consume patru volume într-o singură zi în perioada în care era internat în spital. Luca Niculescu a menționat că lectura îi ocupă cea mai mare parte a universului său cultural, preferând romanele în detrimentul altor forme de divertisment.
Drumul său în lumea literaturii a început după o operație de amigdală, fiind învățat să citească de către bunicul său folosind basmele lui Wilhelm Hauff. În perioada copilăriei, acesta a explorat clasici precum „Oliver Twist”, „Heidi” și „Nils Holgersson”, ajungând la autori precum Alexandre Dumas și Jules Verne. Cartea preferată din acea perioadă a fost „Vântul prin săcii”, o lucrare pe care a citit-o de zeci de ori și pe care o mai răsfoiește și în prezent.
Pe măsură ce a crescut, intensitatea lecturilor sale a dus la situații neobișnuite în bibliotecile publice din București. Luca Niculescu a mărturisit că, fiind foarte atașat de volumele împrumutate, refuza adesea să le returneze, ceea ce a generat amenzi plătite de părinții săi. La vârsta de 13 ani, acesta se afla pe lista neagră a majorității bibliotecilor din capitală, fiind nevoit să își folosească frații pentru a obține noi abonamente de lectură.
În viața de student la Strasbourg, pasiunea sa pentru cărți a avut și consecințe asupra studiilor sale academice. Luca Niculescu a ratat un examen la facultate deoarece nu s-a putut desprinde toată noaptea de romanul „Ce mică-i lumea” scris de David Lodge. Această lucrare, o satiră la adresa elitei universitare, a fost recomandată de o bibliotecară franceză și a devenit un punct de referință în parcursul său de cititor.
În prezent, premierul manifestă un interes deosebit pentru literatura contemporană, preferând în special autorii americani și britanici precum Ian McEwan sau Philip Roth. El a inclus în topul personal de opere literare „Străinul” de Albert Camus, „Mizerabilii” de Victor Hugo și „Maestrul și Margareta” de Mihai Bulgakov. De asemenea, recomandă lucrări de istorie socială, precum „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945” scrisă de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu.
În contextul actual, bibliotecile și instituțiile culturale din România gestionează fluxul de împrumuturi prin sisteme de monitorizare a termenelor de returnare și aplicarea de penalități pentru întârziere. Aceste regulamente sunt menite să asigure circulația egală a fondului bibliotecar pentru toți utilizatorii. În trecut, lipsa digitalizării și a sistemelor de evidență stricte putea duce la situații precum cea descrisă de Luca Niculescu, în care utilizatorii rămâneau marcați pe liste de restricționare.