Curtea de Apel București a respins cererea depusă de Banca Comercială Română pentru suspendarea executării deciziei Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR. Prin această hotărâre, BCR este obligată să plătească o amendă de 577 de milioane de lei. Aceasta reprezintă a doua decizie similară a unei instanțe, după ce săptămâna trecută s-a luat o măsură analogă în cazul CEC Bank, în contextul seriilor de procese legate de amenzile de 3,7 miliarde de lei.
Decizia instanței vine în urma investigației care a vizat comportamentul băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR. Consiliul Concurenței a constatat că instituțiile financiare și-au coordonat comportamentul prin schimbul de informații confidențiale și strategice, în special privind prețurile. Această procedură de fixing a fost analizată din perspectiva Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, rezultând sancționarea a 10 bănci pentru încălcarea normelor de concurență.
Pe lângă obligația de a achita amenzile, care sunt executorii, se anunță și o schimbare majoră în modul de calculare a ROBOR. Băncile vor fi obligate să prezinte propuneri pentru modificarea procedurii. Consiliul Concurenței a solicitat ca, în linie cu practicile din aproape toate țările europene, băncile să nu mai aibă acces la cotațiile celorlalte bănci din piață în timpul perioadei de „fixing”, adică intervalul de jumătate de oră în care se stabilește rata.
Procedura de fixing reprezintă momentul în care sunt stabilite ratele de referință pe piața monetară interbancară, pe baza cotațiilor transmise de participanți. ROBOR influențează direct dobânzile la creditele în lei cu dobândă variabilă contractate de persoanele fizice înainte de aprilie 2009. De asemenea, și rata IRCC, utilizată pentru creditele acordate după această dată, este calculată în funcție de cotațiile interbancare zilnice, care depind tot de ROBOR.
În prezent, majoritatea specialiștilor estimează că și cererile de suspendare formulate de celelalte 7 bănci sancționate vor fi respinse de instanțe. Procesul juridic pune sub semnul întrebării modul tradițional de stabilire a ratelor de referință, forțând instituțiile să revizuiască mecanismele de raportare a cotațiilor. Această evoluție marchează un punct de cotitură în modul în care funcționează piața monetară interbancară din România.
Scandalul ROBOR a început după ce autoritățile au investigat modul în care băncile comunicau informații în timpul procesului de stabilire a ratelor. Investigatia a condus la aplicarea unor sancțiuni masive, în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ratei de referință, afectând astfel transparența pieței financiare.