Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a oferit explicații privind situația energetică actuală, în urma unei vizite de lucru la CNE Cernavodă alături de prim-ministrul Luca Niculescu. Acesta a subliniat că oprirea Unităților 1 și 2 ale centralei nucleare în această vară a fost cauzată de nivelul scăzut al Dunării, care a împiedicat răcirea reactoarelor. Evenimentul a fost descris ca fiind unul excepțional, care nu ar fi trebuit să se întâmple nici măcar o dată la 100 de ani.
Pentru a preveni repetarea acestui scenariu, guvernul analizează două strategii distincte. Pe termen scurt, s-a solicitat proiectanților soluții tehnice de urgență care să poată fi implementate rapid pentru a asigura prezența apei în primăvara și vara viitoare. Pe termen lung, se pune accent pe proiectul Bala 2, conceput special pentru a crește nivelul Dunării atât pentru unitățile actuale, cât și pentru viitoarele unități 3 și 4, deși realizarea acestuia este complexă.
În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, Dumitru Chisăliță a indicat faptul că importurile de energie sunt problematice în anumite intervale. Deși importurile nete au scăzut față de anul 2025, există un deficit de stocare care afectează perioadele de seară. În aceste momente, când cererea în sud-estul Europei este foarte mare, importurile vin la pachet cu prețuri foarte ridicate, influențând costurile finale pe piață, chiar dacă producția solară a crescut în timpul zilei.
Directorul general Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că prioritatea principală este asigurarea securității nucleare a centralei. Compania lucrează deja, începând cu luna octombrie, împreună cu mediul academic pentru a documenta soluții tehnice. Aceste soluții vor fi prioritizate în funcție de rapiditatea lor de implementare, proces care necesită o actualizare constantă a datelor pentru a putea răspunde eficient provocărilor climatice și tehnice întâlnite la Cernavodă.
Problema debitului Dunării este una imprevizibilă, deoarece schimbările sunt bruște și nu mai pot fi prevăzute ușor prin modelările statistice utilizate anterior. Ministrul a menționat că unicitatea modului în care se modifică aceste debite face ca situația actuală să fie dificil de replicat în modelele clasice. Această instabilitate a resurselor de apă reprezintă un factor critic pentru funcționarea reactoarelor, necesitând o regândire a standardelor de proiectare pentru echipamentele implicate.
Situația de la Cernavodă a generat pierderi financiare semnificative, estimările indicând un miliard de lei pierduți în lunile în care reactoarele au fost oprite. Deciziile privind repornirea Unității 2 depind direct de creșterea nivelului apei în Dunărea. Acest context economic și tehnic subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic în fața variațiilor climatice extreme care afectează resursele de apă necesare proceselor de răcire nucleară.