Generația persoanelor născute în perioada pronatalistă comunistă, cunoscută sub denumirea de „decreței”, se pregătește pentru perioada pensionării într-un context social dificil. Un studiu recent realizat de CURS indică faptul că acești oameni vor înfrunta o bătrânețe marcată de lipsuri materiale și de bariere financiare semnificative. Pe măsură ce aceste cohorti mari de populație ajung la vârsta de pensionare, capacitatea de a susține un trai demn este pusă la încercare de costul vieții.
Datele colectate în cadrul sondajului arată o realitate socială alarmantă pentru persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani. Aproximativ 61% dintre acești vârstnici declară că se simt singuri în viața de zi cu zi. Mai mult, 29% dintre bătrânii intervievați locuiesc singuri, iar jumătate din grupul de 1500 de persoane consultate a menționat că interacționează rar cu membrii familiei, fie că este vorba de contacte directe sau de apeluri telefonice.
Accesul la sistemul de sănătate reprezintă o altă problemă majoră pentru această categorie de cetățeni, în ciuda disponibilității serviciilor. Directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a comunicat faptul că, într-un interval de un an, doar 1% dintre vârstnici au beneficiat de servicii medicale de specialitate. Situația este și mai critică în anumite zone ale țării, deoarece seniorii din patru județe ale României nu au apelat deloc la aceste servicii medicale în perioada menționată.
Iulian Pleșcan, directorul ECHO Elderly Care, explică faptul că mulți seniori se confruntă cu o izolare completă din lipsa informațiilor. Aceștia nu mai primesc ajutor de la aparținătorii care ar putea să-i ghideze către serviciile disponibile, deoarece membrii familiei sunt adesea plecați din țară. Această lipsă de sprijin transformă singurătatea într-o izolare care împiedică utilizarea dreptului la îngrijire medicală și la informarea corectă despre beneficiile oferite.
În cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Parlamentului, rezultatele studiului au fost prezentate oficial. Adrian Streinu-Cercel, președintele comisiei pentru sănătate de la Senat, a intervenit asupra subiectului îmbătrânirii, menționând că procesul este unul fiziologic. Acesta a subliniat importanța conceptului de îmbătrânire activă, menționând că persoanele pot continua să muncească în funcție de dorință și capacitate, fără a privi vârsta ca pe o boală.
Procesul de îmbătrânire a populației din România este un fenomen demografic constant care pune presiune pe sistemele de protecție socială și sănătate. Pe măsură ce numărul de persoane care trec în etapa de pensionare crește, nevoia de politici publice dedicate seniorilor devine tot mai evidentă. Gestionarea resurselor pentru asistență medicală și combaterea izolării sociale sunt elemente cheie pentru asigurarea unui standard de viață adecvat pentru cetățenii vârstnici.