Sectorul energetic românesc a înregistrat pierderi financiare masive în urma perioadei de funcționare redusă a centralei nucleare de la Cernavodă. Premierul Luca Niculescu a anunțat sâmbătă că blocajul de trei luni a generat un deficit de aproximativ un miliard de lei. Această situație a fost cauzată de seceta istorică ce a afectat debitul Dunării, făcând imposibilă menținerea procesului de răcire al reactoarelor.
Pierderile estimate de autorități se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro în intervalul de trei luni de oprire. Premierul Luca Niculescu a făcut aceste declarații în cadrul unei vizite la centrală, unde a fost însoțit de ministrul Energiei, Dumitru Chișăliță. Impactul economic este semnificativ, având în vedere că cele două reactoare de la Cernavodă au, fiecare, o capacitate instalată de aproximativ 700 MW.
Procesul de oprire a unităților a început pe 28 iulie, când Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut al fluviului. Ulterior, pe 13 august, Unitatea 2 a fost deconectată, ceea ce a dus la oprirea completă a întregii centrale. Motivul tehnic principal a fost imposibilitatea de a asigura debitul de apă necesar pentru răcirea instalațiilor nucleare în condițiile de secetă hidrologică.
Pentru a preveni astfel de crize în viitor, premierul a insistat pe prioritizarea proiectului Bala 2. Acesta presupune realizarea unor lucrări hidrotehnice în zona de bifurcație a brațului Bala al Dunării, pentru a redistribui debitele de apă. Proiectul este considerat vital pentru securitatea energetică a țării și pentru asigurarea apei necesare reactoarelor, fiind relevant și pentru viitoarea dezvoltare a reactoarelor 3 și 4.
În contextul actual, Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie. Această revenire în funcțiune urmează o perioadă lungă de inactivitate a reactorului. Totuși, reluarea completă a producției de către toate unitățile depinde de evoluția nivelului de apă de pe Dunăre, care trebuie să crească suficient pentru a permite funcționarea în siguranță.
Centrala nucleară de la Cernavodă joacă un rol strategic în mixul energetic al României, asigurând o parte importantă din producția totală de electricitate. Capacitatea de producție a celor două unitate actuale este esențială pentru stabilitatea sistemului național. Dependența de debitul Dunării subliniază vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta care a afectat fluviul recent.