Pauza de prânz este din ce în ce mai scurtă pentru angajații din România, pe fondul volumului ridicat de muncă și al presiunii termenelor-limită. Conform celui de-al doilea raport Edenred privind obiceiurile angajaților, 8 din 10 respondenți alocă mai puțin de 30 de minute mesei, o creștere față de anul trecut, când cifra era de 7 din 10. Mai grav, 7 din 10 angajați declară că nu își mai iau deloc pauza de prânz.
Principalul motiv pentru care mulți aleg să mănânce în fața calculatorului este volumul mare de muncă, menționat de peste 60% dintre participanți. Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred, a explicat că această tendință indică un ritm de lucru alert și o presiune crescută. Ea a subliniat că simpla existență a unei pauze de o oră în regulamentul intern nu este suficientă dacă angajatorul nu încurajează efectiv utilizarea acestui timp.
Datele colectate arată că lipsa deconectării afectează direct productivitatea, contrazicând ideea că starea de alertă permanentă ajută la performanță. Studiul evidențiază faptul că 65% dintre angajații care petrec o oră departe de birou revin cu o capacitate mai bună de concentrare și energie sporită. În plus, pentru 44% dintre participanți, interacțiunea socială cu colegii reprezintă unul dintre cele mai plăcute aspecte ale momentului de odihnă.
Studiul a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 3.000 de angajați cu vârste între 18 și 65 de ani, în special persoane din birourile orașelor mari. Rezultatele indică și diferențe generaționale clare în ceea ce privește prioritățile și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În timp ce tinerii preferă experiențele și activitățile culturale, angajații cu experiență se orientează mai degrabă către beneficii precum pensiile și asigurările medicale.
În ceea ce privește beneficiile extrasalariale, bugetele alocate de companii au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. Lelia Mancaș a precizat că, în 2026, bugetul alocat acestor beneficii a ajuns la aproape 1.200 de lei, comparativ cu aproximativ 600 de lei în 2019. Această evoluție reflectă un interes sporit al companiilor pentru starea de bine a angajaților, prin intermediul unor platforme care permit alegerea beneficiilor în funcție de nevoi.
Evoluția bugetelor pentru beneficiile extrasalariale se înscrie într-un context de creștere a cheltuielilor corporative pentru capitalul uman. În ultimii ani, companiile au dublat sumele destinate acestor facilități pentru a menține competitivitatea pe piața muncii. Această tendință de creștere a bugetelor de la 600 de lei în 2019 la aproape 1.200 de lei în 2026 arată o schimbare de paradigmă în abordarea stării de bine a angajaților.