România ocupă ultima poziție în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în sectorul de business. Această situație este evidențiată într-o analiză realizată de Monitorul Social, un proiect dezvoltat de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România. Rezultatele indică un decalaj semnificativ față de restul statelor membre, afectând competitivitatea țării pe piața muncii.
La nivelul populației, utilizarea instrumentelor de AI generativ este extrem de scăzută în raport cu media europeană. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au folosit astfel de tehnologii. Acest procent este cel mai mic din UE27 și reprezintă puțin peste jumătate din media europeană de 32,7%. În contrast, Danemarca, care se află pe primul loc, înregistrează un nivel de 48,4%.
Discrepanța devine și mai pronunțată atunci când analiza se concentrează pe activitatea profesională a cetățenilor. Doar 5,2% dintre români au utilizat AI generativ în scop profesional, o cifră mult sub media UE27, care este de 15,4%. Practic, utilizarea acestei tehnologii în mediul de lucru este de aproape trei ori mai mică în România față de media europeană, ceea ce semnalează o problemă de integrare tehnologică.
Sectorul de business din România prezintă cifre similare de scădere, cu un impact direct asupra capacității de adaptare a firmelor. Doar 5,2% dintre companiile românești care au cel puțin 10 angajați folosesc tehnologia de inteligență artificială. Această valoare este mult sub media de 20,0% din UE27. Mai mult, nivelul actual de utilizare este mai mic decât cel pe care îl înregistrau firmele europene în anul 2021, când rata era de 7,7%.
Cauza principală a acestui decalaj este identificată în nivelul scăzut al competențelor digitale de bază de care dispune populația. România este ultima în UE și în acest segment, ceea ce contribuie la faptul că țara rămâne tot mai mult în urmă pe piața muncii. Lipsa pregătirii digitale împiedică adoptarea rapidă a noilor tehnologii, limitând astfel oportunitățile de creștere economică și modernizarea proceselor de producție sau de servicii.
Această evoluție tehnologică lentă intervine într-un context economic dificil pentru regiune. România face parte din grupul de țări, alături de Bulgaria, Grecia și Ungaria, considerate cele mai neatractive piețe din UE după veniturile medii din 2025. Scăderea competitivității digitale poate accentua diferențele economice dintre aceste state și restul Europei, afectând atractivitatea țării pentru investiții și stabilitatea pieței muncii.